--------------------------------------------------------------------------------
Despre feciorie
112. In perioada ?n care un t?nar a vrut sa se apropie de Biserica a fost foarte ispitit sa desfr?neze. S-a g?ndit ca are de ales ?ntre cele doua cai, si a ales calea Bisericii. S-a spovedit parintelui, spun?ndu-i ca ?i este foarte greu sa ?si pastreze fecioria. Dar parintele i-a dat un canon si l-a ?nvatat sa se lupte cu g?ndurile.
Peste o saptam?na, t?narul s-a ?ntors la spovedanie:
- Parinte, nu mai rezist, am facut canonul, dar degeaba.
- Oare de ce nu te-a lasat ispita? Cred ca ?i faci tu loc pe undeva patimii ?n inima ta. Ia g?ndeste-te, c?nd te asalteaza ispita cel mai tare?
- Noaptea, dupa ce ma uit la vreun film "interzis minorilor".
- Atunci cum vrei sa scapi de ispita? Trebuia sa spovedesti si asta, ca te uiti la filme destrabalate.
- Cum, parinte, trebuie sa spovedim si ce vedem, si ce citim, si unde mergem ?n vacanta? Atunci ar trebui sa stati la spovedanie c?te o ora cu fiecare crestin.
- Si mai mult, numai sa plece de aici cu sfaturile de care are nevoie.
Un frate oarecare, fiind suparat de pofta curviei, a mers la un batr?n si si-a marturisit neputinta si supararea sa. Apoi l-a poftit sa-L roage pe Dumnezeu pentru d?nsul sa-l izbaveasca din acea suparare. Batr?nul, fac?ndu-i-se mila de acel frate, s-a rugat lui Dumnezeu cu os?rdie timp de sapte zile. In a opta zi iarasi a venit fratele, dupa cum i-a fost lui porunca, si l-a ?ntrebat pe el batr?nul, zic?nd: "Cum ?ti mai este, fiule?". Zis-a lui fratele: "Nicicum, parinte, nu m-am simtit mai usurat".
Batr?nul, auzind acestea, s-a mirat si, daca s-a facut seara si noapte, iar a ?nceput a se ruga pentru fratele. Si cu os?rdie rug?ndu-se el pentru fratele, a venit diavolul si, st?nd ?naintea lui, a zis: "Crede-ma, batr?ne, ca din ziua dint?i c?nd ai ?nceput a te ruga lui Dumnezeu pentru acel frate, ?ndata am fugit si m-am departat de la d?nsul. Dar el are dracul lui si pricina razboiului lui sunt g?tlejul si p?ntecele, iar eu cu acestea nici o treaba nu am. El ?nsusi ?si este pricinuitor razboiului sau, m?nc?nd bine si dormind fara masura. De acolo vine razboiul de care sufera el". (23-296)
*
113. Un t?nar seminarist c?nta la o biserica. Tuturor le placea glasul sau. El ?nsa era mai atent la melodie dec?t la text, si nu lua aminte la ceea ce c?nta.
Intr-o s?mbata s-a hotar?t sa mearga ?n pelerinaj la o manastire aflata aproape de mare, pentru a sta de vorba cu un parinte renumit. C?nd a ajuns acolo, a aflat ca parintele era ?n spital, fiind grav bolnav.
Seminaristul s-a g?ndit ca, daca tot a facut at?ta drum, cel putin sa profite ca e la mare si sa faca o baie. Pe plaja a vazut o fata frumoasa, care nu purta sutien. De obicei nu-i placeau astfel de fete, se g?ndea ca sunt usuratice, dar aceasta l-a atras ?n mod deosebit. S-a ?ndragostit de ea. Au stat toata ziua ?mpreuna, noaptea au mers la discoteca si, ?n cele din urma, biruit de pofta, t?narul a vrut sa se culce cu ea. S-au dus pe plaja, s-au sarutat, dar la un moment dat, c?nd t?narul i-a spus rusinat ca nu s-a mai culcat cu nici o fata, aceasta i-a spus:
- P?na acum nu ti-am spus nimic despre mine. Te stiu de multa vreme. Stiam ca esti seminarist, pentru ca te-am auzit c?nt?nd la un botez. Si eu vreau sa ma culc cu tine, si nu as avea nimic de pierdut. Nu mai sunt fecioara de doi ani. Ma culc cu toti baietii care ?mi plac, si tu ?mi placi foarte mult. Totusi, chiar daca traiesc cum ?mi place, nu ?nseamna ca nu ma mustra uneori constiinta. Cu ce te alegi daca te culci cu mine? O sa facem ce vrei si, dupa aceea, o sa ?ti para rau. Sau, ?n cazul ?n care nu o sa ?ti para rau, atunci ?nseamna ca ceea ce a fost mai frumos ?n sufletul tau, ma refer la credinta ta ?n Dumnezeu, o sa se stinga. Cum o sa mai poti c?nta ?n biserica daca o sa traim ?n pacat? Si ce fel de preot o sa iasa din tine daca nu stii sa ?ti pazesti trupul curat? La c?te pacate am eu, nu vreau sa te mai am si pe tine pe constiinta. Poate ca daca ai fi baut mai putina bere nu te-ai mai fi g?ndit la asa ceva.
- Daca o faci cu altii, fa-o si cu mine. Nu te ?ngriji tu de sufletul meu. Mai e timp sa ma pocaiesc...
Seminaristul a insistat, dar cu c?t devenea mai insistent, cu at?t refuzul fetei era mai puternic. In cele din urma, vaz?nd ca nu o scoate la capat cu el, fata s-a dus ?n camera ei.
Ramas singur, privind marea, seminaristul si-a dat seama ca numai Dumnezeu l-a pazit de cadere. Dis de dimineata i-a spus la telefon duhovnicului sau prin ce ispita a trecut, si parintele i-a spus:
- Ti-am atras mai demult atentia asupra faptului ca vei fi ispitit sa cazi, si mi-ai spus ca Il iubesti prea mult pe Dumnezeu ca sa faci asta. Vezi, pacatul nu a venit la tine ca un taur negru, ci ca ceva frumos. Daca nu te-ai fi dus pe plaja, totul ar fi fost bine. Daca tineai mult sa ?noti, puteai gasi si tu un loc mai ferit, unde sa nu fie piepturi goale si nici ispite peste puterile tale.
Un frate oarecare, fiind trimis de batr?nul sau cu ascultare la tara si merg?nd pe drum, a ajuns la un p?r?u aproape de un sat, ?n c?mp. Vaz?nd el o femeie t?nara, singura la c?mp, spal?nd camasi ?n p?r?u, i s-a aprins foarte trupul lui de spurcata pofta trupeasca. Vaz?nd ca nu este nimeni sa-l vada, a mers la d?nsa si a ?nceput a-i grai si a o pofti sa-i faca voia. Ea, macar ca era t?nara, era foarte ?nteleapta si i-a raspuns asa: "Parinte, acest lucru pentru care ma poftesti nu este lucru mult si cu zabava si pot prea lesne si fara de zabava a-ti face voia dupa pofta ta. Dar, de voi face eu aceasta dupa voia ta, voi fi pricinuitoare de multa sc?rba, suparare si osteneala pentru tine".
Zis-a ei fratele: "Cum si pentru ce sa fii pricinuitoarea sc?rbei mele si ce sc?rba sa am eu, sau osteneala, cum zici?". Raspuns-a femeia, zic?nd: "Parinte, dupa sav?rsirea pacatului, ?ndata te vei vedea foarte ?nselat si va ?ncepe sa te mustre cugetul. Dupa aceea, ori te vei deznadajdui de m?ntuire, ori multa pocainta si osteneala ?ti trebuie ca sa revii ?n r?nduiala si masura ?n care esti acum. Eu te sfatuiesc sa te lasi de acel lucru rau si necuvios si mergi curat, nevinovat si fara prihana ?n calea ta si roaga-te lui Dumnezeu si pentru mine pacatoasa!".
Iar el, auzind de la d?nsa aceste cuvinte, s-a umilit cu inima si a plecat ?n calea sa, minun?ndu-se de ?ntelepciunea acelei femei si multumind lui Dumnezeu ca l-a izbavit de caderea ?n acel pacat. Dupa ce s-a sav?rsit slujba si ascultarea sa, s-a ?ntors si a venit la batr?nul sau si i-a spus toata ?nt?mplarea cu acea femeie. Atunci s-a mirat si batr?nul de ?ntelepciunea ei. Apoi l-a rugat fratele pe batr?nul sau sa nu-l mai trimita din manastire ?n lume. Si asa a petrecut, neiesind din manastire p?na la moartea sa. (15-294)
*
114. O fata ?si pastrase fecioria p?na ?n ultimul an de facultate. Vaz?nd ca toate prietenele ei duc o viata de distractii, s-a hotar?t sa ?si gaseasca si ea un prieten cu care sa pacatuiasca, ca sa simta desfatarile tineretii. I-a spus hotar?rea surorii ei mai mici, care abia intrase la facultate. Aceasta, ?ntristata, s-a dus repede la duhovnicul lor si i-a spus ?n ce ispita se afla sora sa. Auzind-o, parintele a sunat-o pe fata imediat. Fata i-a spus:
- Parinte, va spun sincer ca m-am plictisit. O sa am timp sa ma pocaiesc. Ce, parca sunt singura care vrea sa cunoasca si placerile trupesti? Nu, parinte, nici o colega de-a mea nu mai este fecioara. Sunt singura, si m-am saturat sa ma tot ia ceilalti peste picior. Mai am destul timp sa ma g?ndesc la maritis. Nu, acum ma voi distra ?n voie.
- Te rog din suflet, asculta-ma - ?i spuse parintele. O sa regreti mult daca nu ma asculti. Fecioria e cel mai frumos dar pe care i-l vei putea face sotului tau. Curatia ta sufleteasca si trupeasca ?l va bucura mai mult dec?t toate darurile pe care le veti primi la nunta.
Cuvintele parintelui au convins-o pe fata. Viata ei mergea ?nainte, nici mai bine, nici mai rau. Dar, cu putin timp ?nainte de terminarea studiilor, un asistent de la facultate i-a cerut m?na. Nu se astepta la asa ceva. Si ea ?l placea, dar nu se g?ndea ca ar avea vreo sansa sa ?i devina sotie. Si, dupa trei luni, s-au casatorit.
Era un sihastru prin partile Iordanului, nevoindu-se multi ani si care, acoperit de Dumnezeu, nu primea b?ntuieli de la vrajmas, ci de ne?nvins era. Asadar, pentru toti cei ce veneau la d?nsul pentru folos, el defaima pe satana si-l ocara, zic?nd ca nimic nu este si ca nu are nici o putere asupra nevoitorilor de nu va afla pe cei asemenea lui spurcati, robiti totdeauna pacatului, pe care fara sa simta ?i slabanogeste. Iar acestea le zicea nestiind darul Celui de sus, care nu lasa pe satana sa-l robeasca. Si c?nd i s-a apropiat sf?rsitul, dupa slobozirea lui Dumnezeu, a venit diavolul adevarat si i-a zis: "Ce am cu tine, parinte? De ce ma ocarasti? Au, te-am suparat vreodata cu ceva?". Iar el scuip?nd asupra lui, iarasi zicea aceleasi cuvinte: "Mergi ?napoia mea, satano, ca nimic nu poti asupra robilor lui Hristos!".
Si satana i-a raspuns: "Asa! Asa! Alti patruzeci de ani sa traiesti si nici un ceas ?n at?tia ani nu voi ?ncerca sa-ti pun piedica". Si aceasta zic?nd, s-a facut nevazut. Iar monahul a ?nceput ?ndata sa se lupte cu g?ndurile si sa zica ?n sine: "Am at?tia ani ticalosindu-ma aici Si ?nca alti patruzeci de ani voieste Dumnezeu ca sa traiesc. Ma voi duce dar ?n lume si voi vedea rudeniile mele si voi petrece cu d?nsele vreo c?tiva ani si iarasi ma voi ?ntoarce si ma voi apuca de nevointa mea". Deci, socotind el acestea, le ?mplinea cu fapta si, iesind afara din chilie, s-a apucat de drum.
Dar nu departe merg?nd el, Iubitorul de oameni Dumnezeu, miluindu-l si nevr?nd a i se pierde ostenelile, i-a trimis un ?nger spre ajutor. Si, ?nt?mpin?ndu-l, ?ngerul i-a zis: "Unde mergi, parinte?". El i-a raspuns: "In cetate". Iar ?ngerul: "Intoarce-te la chilie". Iar el, venindu-si ?n sine, s-a ?ntors la chilia sa si mai traind trei zile s-a sav?rsit. (14-394)
*
115. O studenta avea un prieten. C?nd acesta i-a propus sa se culce cu el, fata s-a ?mpotrivit. Ca sa o pedepseasca, t?narul a parasit-o si s-a ?mprietenit cu colega ei de camera, care ?si pierduse fecioria ?nca de c?nd era la liceu. Intr-o seara, c?nd colega i-a marturisit ce se ?nt?mplase, biruita de deznadejde, studenta a luat hotar?rea de a-si lua prietenul ?napoi cu orice pret.
- Ma jur pe ce am mai sf?nt ca nu ma las calcata ?n picioare. O sa ma razbun, o sa mi-l iau ?napoi. O sa fac orice ?mi va cere, numai sa ram?na al meu. Nu ma asteptam la asa ceva nici din partea lui, nici din partea ta. O sa ?l fac sa se ?ntoarca la mine.
A doua zi, ?n timp ce mergea spre facultate, studenta s-a ?nt?lnit pe strada cu duhovnicul ei. Nu a avut timp sa evite ?nt?lnirea cu el.
- Ce e cu tine, de ce esti at?t de fram?ntata?
- Parinte, ma grabesc, am examen la facultate.
- Ceva nu e ?n regula. Spune-mi, ce s-a ?nt?mplat?
- Parinte, p?na acum am fost fecioara, am ?ncercat sa traiesc pentru Dumnezeu. Si gata, m-am saturat, nu mai rezist. E al treilea prieten care ma paraseste pentru ca nu am vrut sa ma culc cu el. De data asta, ?nsa, ultimul meu prieten, de care m-am despartit saptam?na trecuta, s-a culcat chiar cu Lavinia, cu colega mea de camera. Si m-am jurat ca voi face orice numai ca sa ?i despart, sa ?mi iau iubitul ?napoi.
- Si ce se va ?nt?mpla? Crezi ca o sa fii fericita cu el?
- Acum nu ma intereseaza dec?t sa ma razbun.
- Si nu ?ti dai seama ca te razbuni pe tine?
- E problema mea. M-am jurat ca ?i despart.
- Stii cum esti? Ca Irod care i-a zis Salomeei ca pentru dansul ei o va rasplati cu orice ?i va cere. Daca nu ar fi fost lipsit de minte, nu i-ar fi dat capul Botezatorului. Si acum, fecioria ta va fi batjocorita asa cum a fost batjocorit si Inaintemergatorul Domnului, Sf?ntul Ioan. Vrei asta?
Parintele se uita la ea cu o privire bl?nda, dar trista. Studenta s-a mai domolit.
- Si o sa ram?n tot timpul singura?
- Ar fi mai bine sa fii singura dec?t sa fii iubita unui om care nu te merita. Dar te va ajuta Dumnezeu sa gasesti si tineri care sa mearga pe drumul Bisericii. Vei avea de unde sa alegi. Dar sa nu fie acesta singurul criteriu dupa care ?ti alegi prietenul. Sa nu te ?mprietenesti cu un baiat numai pentru ca vine la Biserica. Sa nu cazi dintr-o extrema ?n alta.
- Si cu juram?ntul meu, cum ram?ne? M-am jurat pe ce am mai scump.
- Vedem la spovedanie. Mai bine cu un juram?nt calcat dec?t cu fecioria pierduta...
Zicea avva Zosima ca, merg?nd el ?n Sf?nta Cetate [Ierusalimul], a venit la d?nsul un oarecare iubitor de Hristos si i-a zis: "Avvo, am un frate sezator ?mpreuna cu mine si din ispita vicleanului am avut prigonire ?ntre noi. Apoi eu pocaindu-ma, acela nu voieste sa se ?mpace cu mine. Pleaca-te dar, pentru Domnul, si-i vorbeste lui cele pentru pace". Iar el, cum a auzit, ?ndata a chemat pe fratele acela si i-a grait lui cele ce se cuveneau pentru pace si unire. Iar el ?nt?i se parea ca se pleaca, apoi socotind i-a zis: "Nu pot sa ma ?mpac cu el, pentru ca m-am jurat pe Cruce ca de acum sa fiu ne?mpacat cu el".
Iar egumenul, z?mbind, i-a zis lui: "Juram?ntul tau, frate, are acest fel de putere ca si cum ai fi zis: <
*
116. Doi tineri vroiau sa se casatoreasca. Ea mergea la biserica, el nu mergea. Intr-o zi, c?nd parintii t?narului erau plecati de acasa, acesta a chemat-o pe fata la el. Avea o casa mare, la curte. Dupa ce au ascultat putina muzica si, dupa ce au dansat pe melodia lor preferata, t?narul a ?ncercat sa o convinga sa se culce cu el. Prietenii sai ?l convinsesera ca, daca nu se potrivesc ?n pat, nu vor putea avea o casnicie fericita si vor divorta. Asa ca el era hotar?t sa se culce cu ea.
- Sa stii ca, daca nu te culci cu mine, ne vom desparti.
- Bine, sa ne despartim, a spus fata cu inima str?nsa.
- Cum, dupa ce am hotar?t nunta, tu ?mi spui sa ne despartim? O sa te culci cu mine chiar daca vrei sau nu.
- O sa tip.
- Poti sa tipi, ca nu se aude daca e muzica tare. Doar nu esti proasta. Dupa ce facem dragoste, nu ma mai parasesti tu.
- Dragoste nu poti face cu mine, cel mult poti sa ma violezi. Dar martor ?mi e Dumnezeu ca, daca ?mi faci ceva, ?ntre noi totul s-a terminat. O sa le spun alor mei si ma vor ajuta sa depasesc deznadejdea. Dar cu tine nu mai vreau sa ma marit daca ?mi faci asa ceva. Am stat cuminti at?ta vreme si acum vrei sa stergem cu buretele tot ce a fost frumos?
- Si preferi sa ma pierzi?
- Da, prefer sa te pierd.
- Atunci, pleaca din viata mea. Nu am nevoie de o astfel de sotie.
T?narul nu se asteptase la o asemenea rezistenta. Fata a plecat cu ochii ?n lacrimi. Dupa c?teva saptam?ni, t?narul a ?nceput sa vina la biserica. Si-a dat seama ca, daca ea era ?n stare sa renunte la el pentru Dumnezeu, viata crestina avea o valoare mult mai mare dec?t ?si imaginase.
Nu a venit la biserica pentru ea, pentru ca nu ?si imagina ca va putea fi iertat. A venit pentru ca ?ncepuse sa creada ?n Dumnezeu. Si, dupa ce citise c?teva carti, se hotar?se sa ?si schimbe viata. Renuntase la vechii prieteni si ?si facuse alti prieteni, mai apropiati de biserica. Si foarte mult l-a marcat ?nt?lnirea cu duhovnicul.
In noaptea de Pasti, dupa ce s-au ?mpartasit, ea l-a ?ntrebat:
- Stii ca te-am iertat?
El a simtit ca ?l iau ametelile:
- M-ai iertat? De tot?
- Da.
- Inseamna ca putem sa ne g?ndim din nou la nunta?
- Da, asta ?nseamna ca putem sa ne g?ndim din nou la nunta.
Un calugar oarecare din manastirea parintelui Severian a fost trimis la ascultare de parintele lui ?n partile Eleteropolului. Acolo a venit la un oarecare barbat iubitor de Hristos si avea acel om numai o fata, iar mama fetei murise mai ?nainte de vreme. Si a facut acel calugar, ?n casa acelui om, c?teva zile, iar cel ce pururea uraste binele crestinesc, diavolul, baga fratelui g?nduri viclene si-i da razboi de curvie spre fata si cerca vreme ?ndem?natica sa strice fecioara. Diavolul, care dadea razboi, a aflat si vremea cea ?ndem?natica. Caci tatal sau se dusese la Ascalon pentru o treaba. Iar daca a vazut fratele ca nu este nimeni ?n casa lor, dec?t el si fata, a mers la d?nsa vr?nd sa o apuce cu sila, dar ea, daca l-a vazut pe d?nsul tulburat si ?ntru tot aprins de pofta, i-a grait: "Nimic sa nu te tulbure, nici sa-mi faci mie ceva necuvios, caci tatal meu nici astazi, nici m?ine nu va veni. Ci ?nt?i ma asculta pe mine ce-ti voi grai si stie Dumnezeu ca si eu cu os?rdie voi face ceea ce poftesti".
Dupa aceea, cu smerenie a grait catre d?nsul: "Intr-adevar, parinte si frate, c?ti ani sunt de c?nd esti ?n manastirea ta?". Iar el a raspuns: "Saptesprezece". Si i-a zis lui: "Dar ai stiinta ce este femeia?". "Nu!" - i-a raspuns, fratele. Grait-a fata: "Dar voiesti sa-ti pierzi osteneala de at?tia ani ?ntr-un ceas? Si c?te lacrimi ai varsat, ca sa-ti pui trupul tau curat ?naintea lui Hristos, iar acum pentru putina dulceata voiesti sa fii lipsit de acea osteneala multa? Asculta: de vrei sa curvesti cu mine, ai unde ma duce sa ma tii si sa ma hranesti?". Si a grait fratele: "Nu!". Atunci a raspuns fata iarasi: "Intr-adevar, nu te mint, ca de ma vei spurca, o sa fii vinovat de multe rautati".
I-a grait ei calugarul: "Pentru ce?". Raspuns-a ea: "Int?i o sa-ti pierzi sufletul, al doilea o sa dai seama si pentru sufletul meu. Si aceasta sa o mai stii, sfinte parinte, caci cu juram?nt ?ti spun, si asa sa-mi ajute Cel ce a venit sa m?ntuiasca pe cei pacatosi, ca de ma vei spurca, singura, cu o funie ma voi sp?nzura si te vei afla ca ai facut si ucidere, si la judecata lui Hristos vei fi judecat ca un ucigas de suflete. Ci te rog, parinte, mai ?nainte sa fii tu vinovat de at?tea rautati, du-te cu pace la manastirea ta si apoi roaga-te mult ?n rugaciunile tale si pentru mine".
Iar fratele, venindu-si ?ntru sine, s-a umilit si ?ndata a iesit din casa ei si s-a dus la manastire, la parintele lui, a facut metanie si i-a spus toate. Si s-a rugat parintelui ca de acum sa nu-l mai scoata din manastire afara. Asa a petrecut ?n manastire trei luni si s-a dus catre Domnul. (30-299)
Danion Vasile-Patericul mirenilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune ce crezi!